Vadul comercial, posibil aport la capitalul social?

Poate fi aportat vadul comercial la capitalul social al unei societăți? Răspunsul la aceasta întrebare ar trebui să pornească de la identificarea naturii juridice a vadului comercial și de la stabilirea tipului de legătură pe care o are cu fondul de comerț. 

Cu referire la fondul de comerț, legea, după ce a oscilat o vreme între a-l defini și a nu-i da o definiție expresă, în prezent, îl conturează ca fiind “ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale – mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial -, utilizate de un operator economic în vederea desfășurării activității sale și a atragerii și menținerii clientelei.” (art.3 alin.1 lit.r) din Legea nr.265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului).

Referiri la fondul de comerț se regăsesc și în cuprinsul Codului Civil, care la articolul 2.638 precizează că, în cazul aplicării legii asupra raporturilor juridice cu element de extraneitate:

• în lipsa alegerii, se aplică legea statului cu care actul juridic prezintă legăturile cele mai strânse, iar dacă această lege nu poate fi identificată, se aplică legea locului unde actul juridic a fost încheiat (alin.1);
• Se consideră că există atari legături cu legea statului în care debitorul prestaţiei caracteristice sau, după caz, autorul actului are, la data încheierii actului, după caz, reşedinţa obişnuită, fondul de comerţ sau sediul social (alin.2).

Cât privește însă vadul comercial, acesta a rămas până în prezent fără o definiție legala. Dată fiind această împrejurare, doctrina și practica judecătorească au venit și au lămurit natura lui juridică.

S-a arătat astfel că, în ceea ce îl privește, vadul comercial reprezintă aptitudinea, potențialitatea fondului de comerț de a atrage clienți. Iar aceasta potențialitate este dată în primul rând de locul în care este amplasat imobilul, de calitatea produselor și a serviciilor, de prețurile practicate, precum și de modul în care personalul comerciantului relaționează cu clienții.

Cu referire de această dată la clientelă, doctrina și practica judecătorească au stabilit că, ea este de esența activității unui profesionist, fiind formată din totalitatea persoanelor fizice și juridice care accesează același comerciant, respectiv fondul său de comerț pentru a procura mărfuri și servicii.

Vadul comercial este așadar în strânsă legătură cu fondul de comerț, însă nu se confundă cu acesta. El este doar unul dintre elementele necorporale ale fondului de comerț. De altfel, așa cum rezultă din definiția dată de doctrina și practica judecătorească vadului comercial, el este în strânsă legătură și cu clientela, de aceasta dată corelația fiind dată de faptul că vadul comercial generează clientela.

Iar ceea ce concura la succesul afacerii unui comerciant este clientela, motiv pentru care el își va dori un vad comercial adecvat, care să atragă și să mențină clientela. Va putea însă o societate comercială să își aproprie ca atare un vad comercial, în mod distinct de fondul de comerț, ca urmare a aportării sale la capitalul social de către un asociat care ar deține un imobil bine poziționat?

Aceeași Lege nr.265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului prevede că, în registrul comerțului se înregistrează inclusiv mențiuni referitoare la donația, vânzarea, locațiunea, ipoteca mobiliară asupra fondului de comerț, actele de adjudecare, de executare silită și de transmitere pe cale succesorală, însoțite de documentele prevăzute de lege, precum și orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerțului privind fondul de comerț (art.103 alin.1 lit.c) din lege).

De asemenea, la art.48 alin.3 din lege se arata că, firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerț la care este întrebuințată. Așadar, in privința firmei, legea prevede expres imposibilitatea înstrăinării sale distinct de fondul de comerț. 

În ceea ce privește vadul comercial și clientela, deși o astfel de prevedere expresă nu există, concluzia nu poate fi decât aceeași si aceasta întrucât ele sunt elemente fără de care activitatea comercială nu s-ar putea desfășura, legătura lor cu fondul de comerț fiind una indisolubilă. 

Cu referire directă la aporturile la capitalul social, dispozițiile art.16 din Legea nr.31/1990 privind societățile se referă la obligativitatea realizării de aporturi în numerar, la posibilitatea realizării de aporturi în natură și de aporturi în creanțe, în privința ultimei categorii stabilind și unele limitări și exclude posibilitatea ca prestațiile în muncă sau servicii să poată constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social. 

Același articol mai prevede faptul că, asociații în societatea în nume colectiv și asociații comanditați se pot obliga la prestații în muncă cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociații au dreptul să participe, potrivit actului constitutiv, la împărțirea beneficiilor și a activului social, rămânând, totodată, obligați să participe la pierderi.

Drept consecință, întrucât fondul de comerț este bun mobil, el poate face obiectul aportului la constituirea unei societăți sau la majorarea capitalului ei social, scop în care poate fi transmis fie chiar dreptul de proprietate asupra fondului de comerț, fie doar dreptul de folosință asupra aceluiași fond. Este o situație specială, aparte întrucât fondul de comerț, deși este o universalitate de fapt, el este privit ca un bun propriu-zis. 

Ce se întâmplă însă cu vadul comercial? Poate el de sine stătător, distinct de fondul de comerț, face obiectul aportului la capitalul social al unei societăți? 

Nu există o interdicție expresă a legii, ca în cazul firmei, de înstrăinare a vadului comercial separat de fondul de comerț. Însă pornind de la faptul că vadul comercial, element necorporal al fondului de comerț, este legat indisolubil de acesta, concluzia nu poate fi decât în sensul că nici vadul comercial nu poate fi înstrăinat separat de fondul de comerț.

Iar aceasta indisolubilitate a relației dintre vad comercial și fond de comerț ar trebui să facă imposibilă aportarea în mod individual a vadului comercial la capitalul social al unei societăți, distinct de fondul de comerț. Sau?